Sisif…

Nu știu câți pot și vor să înțeleagă zbaterea interioară

Psihologii ar spune ca este o boală contemporană

Psihiatrii ar „flutura” cămașa alba cu mâinile la spate

Iar din perspectivă spirituală pare o  charmă „ideală”

Transpusă într-un altfel de munte, de cucerit destinat

Și zi după zi, asemenea lui Sisif, de înfruntat

Dar ele, psihologia sau psihiatria, nu trec granița ușor

Spre trăire și nu intelectualitate, emoție și nu raționalitate

Se opresc la bariera unui „eu” aflat în căutare

O căutare superioară, greu de înțeles științific

Și asa apare nebunia… de etichetare

E așa,  e altceva… diferit, atipic, comic

Un concept supus unor stereotipii acide, grave

Când el săracul,  în liniște și cu răbdare

Urca muntele cu gândul că-l învinge și ajunge

Mulțumit de a sa viață,  grea lipsită de „substanță”, să strige

Eu, Sisif cu al meu sine, psihologic nu exist în lume!

Un gând despre “Sisif…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s