Timpul…

Timpul, relativismul existentei mele.

Astept ca pendulul sa mai anunte o ora

Ca orele sa se transforme-n zile, luni si ani.

Sa ma trezesc sa traiesc, dar sa gasesc

Regretul asteptarii.

E doar un joc nepieritor, perpetuu

Al contemplarii intr-un balon de sticla,

Ce ma transpune fidel, in nisipul neprafuit

Ce in tacere, rutina, curge in clepsidra.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s