Ion Minulescu – Povestea mea şi-a lor

Mă-ntreb:
Cel care-am fost cândva
Tot eu sunt şi-azi?…
Sau sunt altcineva?…
Confraţii mei – e drept – nu bănuiesc
Că sunt şi morţi rebeli care trăiesc!
Dovadă eu –
Eu, care-am fost ucis
De către cei care, citind ce-am scris,
M-au ponegrit
Şi m-au scuipat,
Apoi cu toţi m-au pastişat…
Iar când n-au mai avut ce-mi face,
Mi-au presărat în pat un pumn de ace –
Convinşi c-am să mă-nţep în ele
Şi-am să mor!…
Dar eu le-am dat cu tifla tuturor…
Şi azi – deşi înmormântat de ei
De viu –
Continuu să trăiesc, ba chiar să scriu…
În timp ce criminalii mei confraţi
Trăiesc din semne de-ntrebare
Şi putrzesc ne’nmormântaţï…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s