Inca o palma peste obrazul meu…

Zilele astea m-am simtit o data in plus rau, ca sa nu zic altfel, ca fac parte din natiunea asta. Poate va intrebati de ce, sau, poate intuiti desi fac „politica”, bombele astea care cad la cate un rastimp trase de casa de productie „DNA”, realizate probabil sub comanda „regizorului” care se afla la carma corabiei nu fac decat sa otv-izeze poporul asta de tot… Iata ca pe zi ce trece se adeveresc vorbele tatucului care spunea ca 99 % dintre romani asculta manele, ei astazi pot sa aduc o completare acestui enunt si sa imi exprim dezamagirea, fara a da un procent, ca aproximativ un numar egal cu acestia savureaza si asteapta spectacole gen Becali, Diaconescu sau Vantu…. Si daca poporu’ cere….

Partea proasta este ca in spatele acestei scene improvizate pe care joaca niste actori slabi niste roluri infecte este ca viata noastra, a majoritatii, a mea in mod special ma intereseaza cel mai mult, depinde si este condusa in mod execrabil in functie de interese de moment, de partid si personale…. Iar noua ni se servesc pastile „breaking news” sau „news alert” care in final ne induc starea aceasta de amorteala generalizata.

Ma simt ca intr-o groapa in care cu cat te zbati mai tare sa iesi cu atat se face mai mare. Sincer am decis sa nu mai urmaresc show-urile de politica, televiziunile de stiri pentru ca nu mai suport sa vad atatia oameni care mint cu atata dezinvoltura, care astazi spun una si fac alta de mizeriile care se intampla si ni se prezinta zi de zi si care nu revolta pe nimeni, sau cel putin asta este prima senzatie. Ma bucur ca nu am termeni de comparatie cu regimul care a cazut in decembrie 89 dar nu stiu daca mai exista o mare diferenta, cu exceptia micilor detalii care tin de dezvoltarea comunicationala. Aud aproape zilnic ca nu sunt bani pentru pensii, cat de mare este deficitulbugetului  asigurarilor sociale, ca persoanele cu handicap sa se faca bine si sa mearga sa munceasca, dar si ca se cheltuie sute de mii si chiar milioane de euro cu interceptari, filari si supravegheri ale marilor sau micilor moguli, sau a celor care incurca. Si noi asistam entuziasmati la show.

Eu, unul, sunt gata sa fac orice ca sa incercam, a doua oara, dupa momentul 89, sa iesim din situatia in care ne aflam astazi….

Un gând despre “Inca o palma peste obrazul meu…

  1. Observ în ultimele 2 posturi ale tale că îţi pui întrebări cu privire la soarta noastră. Nu cred că e puţin lucru. Mai degrabă cred că e un bun început (ca în motto-ul blogului tău…).

    Plecând de la gândul tău (sau hotărârea ta?) că tu, unul, eşti gata să faci orice pentru a ieşi din situaţia în care ne aflăm astăzi, te chem la a găsi soluţii. Încerc un blog ăn sensul ăsta, chiar dacă, la fel ca tine, nu reuşesc să fiu încontinuu aici.

    Ce zici, ar fi o idee bună să încercăm să ne adunăm noi, cei ce încearcă găsirea de soluţii? Am văzut că mai sunt şi alţii prin blogosferă…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s